Tort de legume…

In primul rand i-am se zis tort pentru ca este in straturi. E drept, straturile intre ele nu se leaga decat cu… pasiunea bucatarului dar asta e dupa virgula – e in straturi, e tort. In al doilea rand i-am zis tort pentru ca este facut in forma tort (ceea ce nu e neaparata nevoie dar hai sa respect ideile altora pana la capat). In al treilea rand se face cam asa…

Mi-am tras alaturi un dovlecel si doua vinete, pentru ca vara nu putem trai fara dovlecel si vinete, nu?

Feliat, aruncat pe gratar, bun. Cat timp gratarele sfaraiau am sters niste palarii mari ciuperci si le-am taiat cozile. Dupa cum se stie ciupercile nu stau la poza asa ca trebuie sa ma credeti pe cuvant. Intre timp legumele incepusera sa prinda o grila frumoasa, eu incepusem sa transpir peste norma si aparatul a prins drag de vreo trei rosii.

Ok, legumele incep sa miroasa a afumat (oh. my. god. divin!) asa ca le-am scos si am pus ciupercile pe gratar (nu, tot nu le-am convins sa stea la poza). Hm, ia sa vedem ce-am mai putea pune pe tortul nostru?

Da, vreo 4 – 5 felii de branza moale de capra cred ca este raspunsul (oricum branza de capra e raspunsul universal). Intre timp ciupercile au prins si ele un bronz frumos asa ca am pornit la aranjarea tortului: luat forma de tort, uns cu ulei de masline si asezat:

Vinete, dovlecei, ciuperci, absolut aiurea dar incercand sa avem o organizare de tort. Ciupercile au stat in sfarsit la poza, tinute cu forta de vinetele de dedesubt. In plus de asta, se credeau foarte sexy in verdele cimbrului.

Rosii si branza de capra, ca trebuie sa avem si ceva rosu in pozele astea, nu numai galbui si stergarul ala albastru si rupt (nu stiu sa folosesc clone tool in Gimp 😀 ).

Glazura tortului – vreo 150g de parmezan, cateva crengute de cimbru proaspat si o dara nonsalanta de ulei de masline. Restul e rutina – cuptor 180, asteptam sa faca crusta.

Si asa arata la sfarsit. Parmezanul s-a incrustat, branza de capra s-a topit cuminte printre feliile de legume, miroase absolut demential. As putea rosti cuvinte ca “lejer”, “sanatos”, dar astea mi se par fite – este pur si simplu BUNA!

…si eu mi-am uitat casoleta cu bunatatea asta de mancare acasa 🙁