“Sarmale” chinezesti…

13.11.2011 Pranz, Sufertaş

Toamna a dat peste noi cu frig, ploaie si lene intinsa la maxim. Peste tot prin blogosfera culinara se intind retetele de toamna cu dovleci, zacusti, muraturi si alte provizii. Nu stiu altii cum sunt dar pe mine toamna ma trage la leneveala. Acum, in timp ce scriu aceste randuri, ma uit pe geam si vad doi copaci care mai numara cinci frunze galbene, cerul plumburiu, blocul gri de vis-a-vis si-mi zic ca lene mai mare nu m-a apasat de mult. Mancarurile toamnei pica in grija mamei si a bunicii – niste castraveti exceptionali, gogonele de-ti ploua in gura, gogosari pe care-i devorezi fara sa te mai opresti. Eu nu am de gand sa concurez cu asta asa ca-mi vad de ale mele.

Reteta de mai jos am pregatit-o intr-un weekend lenes cand aveam chef sa mananc ceva… de toamna; ceva gatit indelung la cuptor, aromat, complicat. Aveam reteta de mult in “Favorites” dar abia acum m-am urnit sa o prepar. Fun fact – de obicei retetele care au o lista lunga de ingrediente sunt cele mai usor de facut. Asa ca… brace yourselves, asta are multe ingrediente.

In primul rand sa clarificam numele. Le-am zis sarmale pentru ca… asta sunt – carne invelita in foi de varza. Le-am zis “chinezesti” din cauza ingredientelor. Puteau fi la fel de bine japoneze, tailandeze, filipineze, indoneziene sau alte natii de prin zona aia (e rasism sa zic ca pentru mine toti sunt aproape la fel?).

Bun, ce ne trebuie? In primul rand ne trebuie carne – eu am pus cam 1kg de pulpa de porc. Nu va opreste nimeni sa puneti pui sau curcan dar mie tocatura de pasare imi pare fada. Pe post de varza am folosit o varza chinezeasca (sau salata chinezeasca) – se gaseste la Mega Image, marca agreata de Bucatarul Vesel. Mai departe mi-a trebuit cam 100g de orez integral, pentru ca din asta am avut – am descoperit ca important e sa fie ceva care leaga carnea, asa ca in loc de orez as putea pune niste bulgur sau quinoa (fusion, baby!!). Mai departe mi-au trebuit maruntisuri – un ou, sos de soia, zahar brun, otet de orez, ulei de susan, ghimbir, usturoi, ceapa verde (am gasit ceapa verde in piata, uraaa) si cam o ceasca de supa de legume. Multe, nu? Nu va faceti griji, nu e asa de greu.

Bun, avem ingrediente. Cum procedam? Pai ne apucam si desfacem varza chinezeasca, cu grija sa nu rupem frunzele. Pastram cam 6-7 frunze mari in care vom inveli carnea, iar restul frunzelor le tocam marunt, le presaram cu sare si le lasam la scurs. Frunzele mari le-am zdrobit un pic cu un sucitor ca sa se mai inmoaie si probabil ca trebuia sa le pun si lor niste sare dar mi-a scapat din vedere. Carnea am taiat-o cubulete si am tocat-o impreuna cu usturoiul. Binenteles ca puteam folosi direct carne tocata dar am si eu un fix – imi place sa toc singur carnea; eu o aleg, eu o curat de grasimea in exces, eu o spal…

Peste carne am pus sare, orez, o lingura de ghimbir ras, o lingura si jumatate de ulei de susan, o lingura de sos de soia (sau au fost doua? am uitat), patru cepe verzi, o legatura de patrunjel, un ou si varza tocata. Binenteles, puteti alege varianta “si mai aromat” si sa mai plusati pe ici pe colo.

Am framantat bine pana s-au amestecat ingredientele si apoi m-am apucat de rulat. Intrucat eu rulez fin de mai multa vreme, am pus pe <ahem!> altcineva sa ruleze, cineva cu mai multa rabdare decat mine (pe langa asta, am invatat din amara experienta ca nu e bine sa faci retete noi si poze in acelasi timp pentru ca nu faci niciuna bine). Intre timp am facut un sos din 2 linguri de sos de soia, 2 linguri de otet de orez, o lingura de ulei de susan, o lingura de zahar brun si o lingura de sos chili, sos pe care l-am turnat la final peste sarmalele din tava.

Dupa 45 de minute in cuptorul incins la 200 de grade am decis ca sunt gata (au mai fost niste etape intermediare cu taiat, gustat si “oare sunt facute?” “nu stiu, sa le mai lasam?” “nu stiu… hai sa le mai lasam”) si le-am scos pe farfurie. Gustoase, aromate, un pic fara sare dar si un pic iuti. Ce mai, a fost un deliciu!