Mancare de om mahmur…
A comis-o! A fost la petrecerea firmei, s-a imbatat pulbere (deh, open bar), a ajuns acasa la trei dimineata pe sapte carari si mirosind a mai multe parfumuri… Mda, barbatii sunt niste porci! Acuma sta si sufera pe canapea cu capul mare si ochelarii de soare pe nas pentru ca il dor retinele de la orice fel de lumina. A turnat in el muratura obligatorie de dimineata dar parca totusi trebuie sa manance ceva mai consistent azi. Mda, cred ca e timpul sa-ti sufleci manecile si sa-l indopi cu niste junk-food facut de mana ta…
Junk-food-ul de care vorbesc este… macaroane cu branza. Nu orice macaroane cu branza, ci mac’n’chees-ul original american – branza, bechamel, macaroane. Sunt zeci de variante ale acestui fel de mancare asa ca poti sa improvizezi cat vrei (si cat te lasa inima ca deh, nu prea merita betivanul ratat). Ca sa facem asa o minunatie trebuie sa ai pe langa tine urmatoarele: niste macaroane rasucite (poti sa pui orice fel de paste dar macaroanele alea mici sunt rasucite aduna in ele tot sosul cremos), cam 300g de branza cheddar rasa, vreo 75 de grame de unt (100 mi se pare prea mult, 50 prea putin…), doua linguri de faina, 300ml de lapte, sare, piper, boia de ardei dulce (sau iute daca vrei neaparat sa te razbuni).
Punem apa la fiert cu un pumn de sare si, cand a dat in clocot, punem in ea pastele. Scrie pe pachet cat trebuie sa stea la fiert. Intre timp din lapte, faina si unt se prepara un sos bechamel (laptele e bine sa fie la temperatura camerei).
Bechamelul nu este o mare filosofie: pui untul intr-o craticioara pe foc mic (mic de tot) si astepti sa se topeasca tot. Adaugi faina si amesteci bine pana devine un pic pastos. Adaugi apoi laptele si il incorporezi in amestec apoi astepti un pic sa inceapa sa bolboroseasca. Atunci amesteca bine ca altfel incepe sa faca cocoloase. Sosul trebuie sa aiba consistenta unei smantane grase (mai adauga lapte daca e prea gros). Arunca apoi in el un praf de sare (nu multa ca si branza e sarata), piper si boia de ardei dulce. Poti sa pui si niste nucsoara, nu se supara. Gusta-l pentru ca de el depinde succesul…
Cand esti pe deplin multumita de gustul lui pune cam jumatate din cantitatea de branza rasa si amesteca pe foc sa se topeasca.
Sper ca n-ai uitat macaroanele pe foc si ca le-ai scurs apa cand s-au fiert (si le-ai si gustat sa vezi ca sunt fierte). Cand sosul este gata e timpul sa asamblam macaroanele: ia vas de cuptor (de pamant, Jena, orice de fapt) si unge-l cu un pic de unt. Toarna in vas macaroanele si apoi umple-le de bechamel. Eventual poti sa le si mozolesti un pic ca sa fii sigura ca se acopera bine toate macaroanele cu deliciosul sos.
Presare restul de cheddar ras peste macaroane. Ca treaba sa fie completa arunca peste macaroane si o mana de pesmet (daca cumva ai proaspat facut de tine. Daca nu, nu cred ca merita sa-ti pierzi vremea cu nisipiul din comert). Baga vasul in cuptorul incins la 180 de grade si lasa-l cam… 20 de minute. Important este ca branza de deasupra sa inceapa sa se rumeneasca si in casa sa miroasa de-ti ploua in gura… Cand ti se pare tie ca e gata scoate-le din cuptor si du-i nemernicului o portie aburinda. Sunt sigur c-o sa-ti intoarca favoarea odata 
Pofta buna!
Eu nu sunt nemernicul, dar as vrea o portie din asta. Nu vrei sa te “razbuni” asa si pe mine? Pleeeeaaaaaase.
Poftim cultura. Acuma tre sa ma imbat ca sa primesc si eu bunatate din asta.
Si ca sa fiu vulpe pana la capat, arata bine doar in poze :p
Asa zice toata lumea – “Eewww, faina. Ewww, cheddar topit”, pana cand simt mirosul si iau o gura din minune. Pe urma se bat turcii la gura lor :D.
in armata tin minte ca aveam in meniu macaroane cu branza pe care le uram! cu siguranta macaroanele facute de tine arata muuult mai bine si sunt facute altfel….dar dupa betie erau bune si macaroanele militare :)))